Raportul analitic al Profilului migrațional extins al Republicii Moldova indică că numărul persoanelor plecate la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare în anul 2018 a fost de 352,7 mii persoane. În realitate fenomenul migrației nu este unul doar cu impact negativ pentru țara noastră, care pierde anual zeci de mii de oameni, dar mai curând evoluția sa depinde de fiecare migrant în parte.
Migrația este un proces natural, firesc, întotdeauna oamenii au emigrat de pe un teritoriu pe altul, de la un stat la altul. Pe mine mă îngrijorează, în special, numărul persoanelor care emigrează anual peste hotarele țării noastre și faptul că, din dorința de a câștiga bani, majoritatea dintre ei preferă să facă orice tip de muncă, dar oare corespund ele aspirațiilor și pregătirilor voastre profesionale? Important este acum să înțelegem că migrația este un drept al fiecăruia dintre noi și depinde de fiecare cum îl valorifică.
Am un prieten născut în România, care toată viața a visat să fie pilot. A plecat în Spania, a muncit singur, cât l-au ținut forțele, iar de curând a terminat școala de aviație de acolo. Întotdeauna spune că dacă nu ar fi plecat în Spania, niciodată nu ar fi ajuns unde este acum. Ar fi frumos să fie angajat de o companie de aviație din România. Sperăm că s-au schimbat „tradițiile” din România.
Am un alt prieten, la fel născut în România, care a făcut facultate de medicină veterinară în Cluj, dar acum este specialist IT în Marea Britanie. Mai nou, a constituit o companie de IT, iar până azi a avut în calitate de angajați o fată din România, două din Republica Moldova și un băiat din Nigeria.
Am încă mulți, mulți prieteni născuți în Republica Moldova, dar care nu mai locuiesc aici. #iamamigrant. Majoritatea dintre ei sunt tineri, cu vise mari, minți geniale, dar mai cu seamă, care au pierdut zeci de ani și zeci de mii de lei, eforturi, nopți nedormite pentru ca să finiseze cu succes niște studii sau să obțină niște licențe de activitate. Îmi doresc din tot sufletul să ajungă într-o zi, cel puțin în țara în care locuiesc acum, specialistul care și-au dorit să devină și să se facă mândri de ei înșiși.
Studiile obținute în Republica Moldova nu deschid prea multe porți pe piața muncii din Uniunea Europeană, însă norocul nostru este că Ministerul Educației Naționale din România, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), recunoaște actele de studii de nivel preuniversitar (bacalaureat, școală postliceală, profesională), precum și actele de studii de nivel universitar (licenţă, master şi doctorat) prin evaluarea și stabilirea nivelului, domeniului și/sau a specializării actului de studii obținut în străinătate raportat la sistemul românesc de învățământ. Această procedură de recunoaștere a actelor de studii este foarte simplă și accesibilă, mai cu seamă că actele emise în RM nu necesită apostilare sau supralegalizare, și pot fi depuse la sediul Registraturii Ministerului Educației sau prin poștă la aceeași adresă: Registratura Ministerului Educației și Cercetării, str. Spiru Haret, nr. 10, Sector 1, 010176 Bucureşti.
Dacă vrei să soliciți echivalarea studiilor superioare de licență, urmează pașii descriși în acest link : echivalare studii de licență;
Dacă – studiile de master, accesează echivalarea diplomei de Master;
Dacă deții titlul de doctor în științe, poți solicita echivalarea diplomei de doctor, însă trebuie să ții cont că, în conformitate cu prevederile OMENCS nr. 5923/2016, atestatul de recunoaștere emis de către CNRED nu servește în scopul înscrierii la programele postuniversitare, obținerii abilitării, ocupării unei funcții didactice sau de cercetare în cadrul instituțiilor acreditate de învățământ superior sau unităților şi instituțiilor de drept public și drept privat cuprinse, conform normelor legale, în sistemul național de cercetare-dezvoltare.
Altfel spus, prin echivalarea studiilor de CNRED, dacă avem în vedere situația că eu sunt licențiată în drept în baza diplomei de licență eliberată de Universitatea de Stat din Moldova, eu devin licențiată în drept și în România, adică pot activa în calitate de jurist, consultant juridic etc. atât în România, precum și în orice alt stat membru al Uniunii Europene. Profesioniștii din UE se pot deplasa peste granițele țării lor și își pot exercita ocupația sau pot presta servicii în străinătate. Voi scrie într-un alt articol despre „profesiile reglementate” și cum poți verifica și tu ce oportunități îți poate oferi specialitatea ta.
Mult succes! Și nu uita că cel mai mult timp din viața noastră „îl cheltuim” la locul de muncă”, fă din acest loc cel mai bun posibil. Educă-ți angajatorul!!!
Planul de evacuare este postat la intervale regulate la locul de muncă, la sediul organizației, în limba înțeleasă de către angajați cu un semn clar, care să identifice unde e amplasat locul de muncă a personalului.
ISO 26000, conține șapte preocupări principale, pe care organizațiile trebuie să le aplice în mod integrat:
îmbunătăți managementul riscurilor, vor promova practici de afaceri responsabile și vor deschide noi oportunități pe piețele globale.