VIOLĂRILE CONSTATATE DE CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ÎN BAZA ART. 3 CEDO în 2017

 

CAUZELE DE TORTURĂ, TRATAMENT INUMAN ȘI DEGRADANT, CONDIȚIILE DE DETENȚIE, ACORDAREA NEADECVATĂ SAU NEACORDAREA ASISTENȚEI MEDICALE, INVESTIGAREA INEFICIENTĂ A CAZURILOR DE TORTURĂ ȘI RELELE TRATAMENTE în cauzele împotriva Republicii Moldova în 2017

 

  • Constatarea actelor de tortură, tratament inuman și degradant, condițiile de detenție, acordarea neadecvată sau neacordarea asistenței medicale, investigarea ineficientă a cazurilor de tortură și relele tratamente de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) constă în violarea art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

 

Art. 3 din CEDO – INTERZICEREA TORTURII. Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

 

Nr. Tipul violării CEDO Cauza Hotărîrea CEDO Nr. total de violări
ROM. ENGL./FR.
1. detenția în condiții proaste Braga vs Republica Moldova și Federația Rusă Sinteza: http://agent.gov.md/braga-c-republicii-moldova-si-federatiei-ruse/ https://hudoc.echr.coe.int/eng#{„itemid”:[„001-177650”]} 3
2. detenția în condiţii proaste în Penitenciarul nr. 13 Valentin Baștovoi vs. Republica Moldova

 

Sinteza: http://agent.gov.md/valentin-bastovoi-c-republicii-moldova/ https://hudoc.echr.coe.int/eng#{„itemid”:[„001-178905”]}

 

3. lipsa unui remediu efectiv pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție
4. acordarea compensațiilor insuficiente pentru maltratare, investigarea ineficientă a maltratării și detenție abuzivă Grecu c. Moldovei Sinteza:

http://agent.gov.md/wp-content/uploads/2017/09/GRECU-c.-REPUBLICII-MOLDOVA.pdf

 

https://hudoc.echr.coe.int/eng#{„itemid”:[„001-173803”]}

 

 

 

Locul tău de muncă presupune lucru la monitor? … atunci trebuie să știi că ai dreptul la …

Dureri de ochi, dureri de cap, extenuare și alte incomodități pe care le simțim în fiecare zi de după orele de muncă sau chiar în timpul lor. Deadline-urile ne presează și uităm să ne gândim la ce e rău sau bine pentru noi. Iată principalele reguli cu privire la timpul de muncă și de odihnă al anagajaților care lucrează la monitor.

În primul rând, pentru asigurarea capacităţii optime de muncă şi menţinerea sănătăţii, în afară de pauza obligatorie pentru prînz, în decursul zilei de muncă se efectuează suplimentar pauze reglementate, care se includ în timpul de muncă.

Durata generală a zilei de muncă la monitor este de 8 ore, se admite activitatea în schimburi cu durata de 12 ore.

În ziua de muncă de 8 ore, pauzele reglementate se acordă după 2 ore de la începutul schimbului şi după 2 ore după prînz,  cu durata de 15 minute fiecare.pizap (3)

În ziua de muncă de 12 ore, pauzele reglementate trebuie să fie efectuate în primele 8 ore ca şi pauzele din ziua de 8 ore, iar în ultimele 4 ore, după fiecare oră cîte 15 minute.

Nu se admite activitatea la monitor mai mult de 2 ore fără pauze reglementate.

În scopul combaterii monotoniei, suprasolicitărilor neuropsihice, oboselii aparatului vizual şi celui locomotor, al menţinerii capacităţii maxime de muncă, în timpul pauzelor reglementate lucrătorilor li se recomandă exerciţii fizice, pentru ochi şi relaxare psihologică.pizap (4)

Angajatorii trebuie să planifice activităţile lucrătorilor astfel încît activitatea zilnică la  monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului.

signature_f18x4m8677rb6eorp8

Cele mai bune citate despre Leadership.

Securitatea și sănătatea în muncă: primele acțiuni de realizat în caz de urgență

O pregătire documentată pentru cazurile de urgență și un plan de urgență, ca răspuns la aceste cazuri, care descrie acțiunile pe care tot personalul trebuie să le ia în caz de incendiu și/sau în alte situații de urgență (dezastre naturale) trebuie asigurat în cadrul întreprinderii.

Planul definește în mod clar persoana responsabilă pentru prevenirea, reducerea impactului și abordarea oricărei situații de urgență.

Un sistem automat anti-incendiar (detectorul de fum, detectorul de foc, alarmă, stingător fixat sau mobil) este plasat în încăpere, iar menținerea și verificarea acestora sunt subiecte de rutină.

downloadPlanul de evacuare este postat la intervale regulate la locul de muncă, la sediul organizației, în limba înțeleasă de către angajați cu un semn clar, care să identifice unde e amplasat locul de muncă a personalului.

Semnele care indică datele de contact a prestatorilor serviciilor de prim ajutor, pompieri și alte echipe de intervenție în caz de urgență, managerul responsabil cu sănătatea și siguranța sunt expuse în mod vizibil la locul de muncă.

Ușile de la ieșire sunt descuiate în perioada orelor de lucru sau sunt instalate uși de tipul „push-bar”, care pot fi descuiate din interior, sunt clare și descuiate.

Ușile de la ieșire în direcția călătoriei pot fi ușor deschise din interiorul locului de muncă de către orice angajat, fără a utiliza cheile sau orice alte instrumente și se deschid suficient larg pentru a asigura evacuarea fără primejdii a personalului, în caz de urgență.

Există suficiente ieșiri pentru a asigura siguranța numărului de lucrători, în conformitate cu înălțimea, structura și tipul clădirii.

Ferestrele nu pot fi considerate ieșiri viabile în caz de incendiu.

Pentru fiecare etaj sunt instalate câte minimum 2 ieșiri de urgență.

Distanța maximă până la ieșirea de urgență este de 60 metri în cazul clădirilor industriale fără sistem de aspersoare.

Toate ușile de ieșire din holuri și scări se deschid în direcția de deplasare și pot fi ușor deschise din interior de către orice lucrător fără utilizarea cheilor sau a altor unelte. Căile de evacuare sunt clare și deblocate.

Ușile care duc spre exteriorul clădirii, care nu sunt desemnate ca ieșiri sunt etichetate ca atare (de exemplu, semnul „Not-An-Exit” în limba (limbile) locală și limba muncitorilor).

Zona este suficient de mare pentru a se potrivi întregului număr de angajați și alte persoane care pot fi în mod rezonabil la fața locului în orice moment.

Semnele de ieșire de urgență sunt vizibile de la 30 m, sunt utilizate litere de cel puțin 18 cm înălțime și sunt iluminate în culori vii sau au un panou frontal foto-luminescent.

Căile de ieșire au iluminare de urgență și sunt marcate cu semne, cel puțin unul ușor de văzut din orice zonă de la locul de muncă.

Indicatoarele de ieșire operate de baterii sunt verificate în mod regulat și bateriile sunt înlocuite după perioada de timp indicată de producător.

Personalul este ghidat spre ieșire sau cum să părăsească ariile periculoase de către marcajele de pe podea, benzi sau alte indicatoare.

Sistemul de iluminare al bateriilor de urgență este prevăzut pentru toate scările și, dacă este necesar, pentru căile de ieșire.

                   Dar angajatorul tău respectă aceste reguli?! Educă-ți angajatorul!!!

ISO 26000, Standard de Responsabilitate Socială

Textul oficial al Standardului ISO 26000 a fost publicat în noiembrie 2010, ca rezultat al preocupării de creare a unui „cadru unitar” în domeniul Responsabilității Sociale, pentru armonizarea multitudinii de coduri, norme, certificari si standarde din domeniul social si de mediu.

Conform acestui standard, Responsabilitatea Socială este considerată „responsabilitatea unei organizații pentru impacturile deciziilor și activităților sale asupra societății și mediului, printr-un comportament etic și transparent, care contribuie la dezvoltarea durabilă, ia în considerare așteptările stakeholderilor, este conforma cu legea existentă și consistența cu normele internaționale de comportament, este integrată de-a lungul organizației și pusă în practică în activitățile sale”. Această noțiune a responsabilității sociale este acceptată la nivel mondial, consistentă, care pune accent pe integrarea aspectelor de mediu și sociale în activitățile unei organizații.

Sfide_RSI_1_21_2016ISO 26000, conține șapte preocupări principale, pe care organizațiile trebuie să le aplice în mod integrat:

  1. guvernanța organizațională – încorporarea celor șapte principii ale responsabilității sociale în procesele decizionale și operaționale.
  2. drepturile omului – drepturi civile, politice, economice, culturale, sociale.
  3. condiții de muncă – recrutarea și promovarea responsabilă a angajaților, proceduri de rezolvare a etițiilor, transferul angajatilor, formare, sănătate, securitate și igienă industrială, remunerație, timp de lucru.
  4. mediul – abordarea precauțională, evaluarea și managementul riscului de mediu, aplicarea principiului poluatorul plăteste, luarea în considerare a ciclului de viață al produsului, producție curată și eco-eficientă, abordarea sistemului produs-serviciu, achiziții durabile, conștientizare și sensibilizare a publicului.
  5. practicile de afaceri – comportamentul etic al organizațiilor în relații cu alte organizații, cu scopul de  a genera output-uri responsabile.
  6. problemele consumatorilor – Ghidul Națiunilor Unite pentru Protejarea Consumatorului.
  7. implicarea socială – organizațiile trebuie să fie un „bun cetățean” al comunității.

Standardul are la bază două postulate fundamentale: Recunoașterea Responsabilității Sociale și Implicarea părților interesate (prin dezvoltarea dialogului, verificarea rezultatelor, folosirea de certificari, crearea de comitete de consultanță, publicarea de rapoarte referitoare la performanțele sociale ale firmei,  mecanisme de rezolvare a conflictelor cu stakeholderii, etc.).

Principiile deszvoltate de ISO 26000 sunt:

  1. Responsabilitatea – organizația poartă răspundere pentru impactul asupra societății, economiei și mediului.
  2. Transparența – pentru deciziile și activitățile care au un impact asupra societății și a mediului.
  3. Comportament etic – comportament organizațional onest, echitabil și integru.
  4. Respect pentru interesele stakeholderilor – identificarea importanței pe care aceștia o au pentru dezvoltarea durabilă precum și suport pentru cei care nu au posibilitatea de a se organiza sau de a fi ascultați.
  5. Respectarea legii.
  6. Respectarea normelor internaționale de comportament – este vorba de pricipalele norme folosite în dreptul international.
  7. Respectul drepturilor omului – identificarea și prevenirea oricăror abuzuri.

Trei pași fundamentali pentru întreprinderile mici și mijlocii în dezvoltare durabilă a mediului și politica socială.

O viziune durabilă

Întreprinderile mici și mijlocii pot începe prin a se asigura că viziunea, misiunea, strategia și modelul lor de business au la bază practici de afaceri responsabile din punct de vedere social și că promovează îmbunătățirea continuă.

Începeți cu rapoartele privind durabilitatea.

Un raport privind durabilitatea trebuie să includă valorile și modelul de guvernanță al organizației și să demonstreze dependența dintre performanța, progresul, strategia și angajamentul organizației față de o economie globală durabilă. Standardele de raportare privind durabilitatea permit Întreprinderilor mici și mijlocii să înțeleagă și să comunice impactul lor asupra aspectelor critice din întreaga lume, cum sunt schimbările climatice, drepturile omului și relațiile de muncă.

Prin intermediul raportărilor privind durabilitatea, Întreprinderile mici și mijlocii vor responsabilitatea-sociala-in-immuriîmbunătăți managementul riscurilor, vor promova practici de afaceri responsabile și vor deschide noi oportunități pe piețele globale.

Multe întreprinderi mari, branduri de renume, iar acum și tot mai multe Întreprinderi mici și mijlocii implementează deja standarde, cum ar fi, GRI Standard, sau participă la programe de monitorizare, cum ar fi SEDEX și BSCI. Toate aceste companii caută întotdeauna furnizori care pot demonstra angajamentul lor față de durabilitate.

Raportul privind sustenabilitatea ajută întreprinderile mici și mijlocii să demonstreze ce sunt afacerile lor, cum fac afaceri și cum gestionează impactul lor asupra durabilității. Raportul privind sustenabilitatea sporește transparența față de părțile interesate și exemplifică o bună gestionare a riscurilor în timp ce stimulează dezvoltarea propriei afacere. Prin conectarea rapoarte de sustenabilitate pentru orice sistem de management (ISO 14000 – SA8000), întreprinderile mici și mijlocii își pot demonstra angajamentul pentru economia mondială durabilă.

Practicile de afaceri responsabile și Raportul privind sustenabilitatea se consolidează reciproc, ajutând ca Întreprinderile mici și mijlocii să integreze gândirea cu privire la durabilitate în organizație și să obțină o nouă valoare.

Faceți echipa
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o masă critică în cadrul comunității de afaceri, oferind un mare potențial de agregare pentru a atinge obiectivele de durabilitate.

Consorțiile sectoriale sunt importante la nivel local și comunitar prin intermediul lanțurilor de aprovizionare pentru a se alătura eforturilor de realizare a obiectivelor de durabilitate.

Vezi varianta în limba italiană AICI.

De la STUDIO TECNICO KPS – Geom.Sabattini Alessandro

Vrei o organizație de succes: cu priză la consumatori și cu angajați calificați și motivați?!

Dacă vrei o organizație de succes, cu priză la consumatori și cu angajați calificați și motivați, atunci trebuie să asiguri organizației tale un certificat de conformitate cu Standardul SA8000:2014.

Aplicarea acestui standard în cadrul organizației Dvs. asigură succesul garantat din două motive principale. În primul rînd etichetează entitatea juridică ca pe una responsabilă social, ceea ce vă garantează accesul la preferințele consumatorilor inteligenți, și în al doilea rînd asigură pîrghii către organizația Dvs. pentru cei mai buni și motivați angajați.

child-labour-presentation-24-638SA8000:2014 traduce în criteriile sale cele mai stringente preocupări universale reflectate în următoarele acte internaționale:

  • Codul de practici OIM în domeniul HIV/SIDA și lumea muncii
  • Declarația Universală a Drepturilor Omului
  • Pactul internațional  cu privire la drepturile economice, sociale și culturale
  • Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice
  • Convenția ONU cu privire la drepturile copilului
  • Convenția ONU cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei
  • Convenția ONU cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială
  • Ghidul ONU cu privire la principiile de business și drepturile omului.

Cu alte cuvinte, odată ce asigurați conformitatea cu acest standard, organizația Dvs. va dezvolta principii și activități conforme acestor acte internaționale.

Evoluția raporturilor sociale, ne demonstrează zi de zi că mobilitatea forței de muncă – pe de o parte, libertatea de circulație a populației și concurența loială dintre organizații – pe de altă parte, ne determină să căutăm cele mai eficiente soluții pentru o performață economică și socială de durată. În aceste condiții, care pot fi cele mai bune soluții pentru organizația ta, decăt acele care se referă așteptărilor angajaților și a consumatorilor, în același timp?!

Gîndiți-vă la organizația care o conduceți și evaluați performanța ei în raport cu următoarele criterii vizate de Standardul SA8000:2014:

  1. Munca copiilor
  2. Munca forțată și obligatorie
  3. Securitate și sănătate
  4. Libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă
  5. Discriminare
  6. Practici disciplinare
  7. Orele de muncă
  8. Remunerația
  9. Sistemul de management

Vestea bună este că Standardul SA8000:2014 are un caracter universal și poate fi aplicat oricărui tip de organizație, fără orice deosebire, spre exemplu, de mărime, așezare geografică sau sectorul de industrie.

Tu ce decizie ai luat?!